Situare : Pe harta României – judeţul Vrancea poate fi identificat în zona sud-est, la curbura Carpaţilor Orientali, reprezentând o veritabilă verigă de legătură între cele trei mari provincii istorice –Moldova, Ţara Românească şi Transilvania.
          Vecini: Bacău, Vaslui, Galaţi, Brăila, Buzău şi Covasna.
          Suprafaţa: 4.863 kmp.
          Populaţia: 388.000 loc.
          Densitatea: 79,8 loc./kmp.
          Reşedinţa: Focşani (101.000 loc.).
         Organizarea administrativ-teritorială: 2 municipii (Focşani şi Adjud), 3 oraşe (Mărăşeşti, Panciu şi Odobeşti) şi 68 de comune.
           Relieful: Formele de relief ale judeţului Vrancea pot fi asemuite cu nişte trepte uriaşe, care coboară de la vest spre est. Prima treaptă este constituită de munţii Vrancei, alcătuiţi din culmi şi masive cu înălţimi de la 960m la 1873m. Următoarea treaptă este reprezentată de culmile deluroase, cu altitudini ce încep la 350m şi continuă variat până la 1001m. În fine a treia treaptă, ca o platformă întinsă până la cursurile de apă Siret, Trotuş şi Râmnic – o reprezintă câmpia.
           Reţeaua hidrografică: Reţeaua hidrografică a judeţului Vrancea aparţine în totalitate râului Siret (706 km, din care 596 pe pământ românesc) şi afluenţilor săi din aceasta zonă. El străbate teritoriul judeţului pe o lungime de aproximativ 110 km, având un curs ondulat şi o luncă largă. Afluenţii mai importanţi pe care îi primeşte pe dreapta sunt: Trotuşul, Şuşiţa, Putna, Râmnicul. Dintre apele judeţului, cea mai importantă este Putna, care izvorăste din zona centrală a Munţilor Vrancei, străbătând toate formele de relief.
          Date istorice : Numele Vrancea este atestat printr-un document scris în latină, datat 2 iulie 1431, în transcrierea Varancha. Referindu-se la Varancha, B.P. Haşdeu a emis opinia că termenul aparţine fondului lexical de origine traco-dacică (Vran ar însemna pădure, munte). Vrancea a fost un ţinut al transhumanţei, fapt care şi explică caracterul său păstoresc şi tradiţiile etnofolclorice. În Vrancea, la Soveja a fost culeasă balada “Mioriţa”. Pe aceste locuri se află cele mai reprezentative monumente ale războiului de reîntregire naţională şi teritorială (1916-1918), mausoleele eroilor români de la Mărăşeşti, Mărăşti, Soveja şi Focşani.
          Specificitate: Regiunea seismică cea mai activă din România se află în zona Vrancea, cu epicentrul în comuna Vrâncioaia. Potrivit statisticilor, aici se produc zilnic cel puţin două cutremure de pământ, cele mai multe imperceptibile simţurilor omului. O modernă staţie seismică funcţionează în localitatea Vrâncioaia.
           Bogăţii: O imensă resursă a judeţului o reprezintă pădurea, care ocupă aproximativ 38% din teritoriul judeţului. Viile pe rod ocupă 6% din suprafaţa judeţului şi aproximativ 11% din suprafaţa viilor pe rod din România, în judeţul Vrancea fiind cea mai întinsă zonă viticolă din ţară, renumite fiind vinurile de Odobeşti, Coteşti, Panciu, Jariştea.

Unitatile de cazare din judetul Vrancea repartizate pe orase: