Situare: Judeţul Timiş se află în vestul ţării, la graniţa cu Iugoslavia şi Ungaria.
            Puncte extreme: punctele extreme ale judeţului sunt cuprinse între coordonatele 20º16' (Beba-Veche) – cel mai vestic punct al României şi 22º33' (Poieni) longitudine estică, 45º11' (Lăţunaş) şi 46º11' (Cenad) latitudine nordică.
            Vecini: Arad, Hunedoara, Caraş-Severin, Iugoslavia şi Ungaria.
            Suprafaţa: 8.697 kmp. (locul I pe ţară).
            Populaţia: 659.000 loc.
            Densitatea: 75,8 loc./kmp.
            Reşedinţa: Timişoara (318.000 loc.).
          Organizarea administrativ-teritorială: 2 municipii (Timişoara şi Lugoj), 8 oraşe (Sânnicolau Mare, Buziaş, Jimbolia, Făget, Deta, Gataia, Recaş şi Ciacova) şi 84 de comune.
           Relieful: Forma de relief predominantă este câmpia, care acoperă partea vestică şi centrală a judeţului, pătrunzând sub forma unor golfuri în zona dealurilor, pe văile râurilor Bega şi Timiş. În estul judeţului se desfăşoară dealurile premontane ale Pogănişului şi partea sudică a podişului Lipovei. Înălţimile maxime corespund culmilor nord-vestice ale masivului Poiana Ruscă, culminând cu vârful Padeşul (1.380 m).
            Reţeaua hidrgrafică: Teritoriul judeţului Timiş este străbătut de la est la sud-vest de râurile Bega şi Timiş. În nord îşi urmează cursul, de la est spre vest, râurile Mureş şi Aranca. Lacurile judeţului sunt de suprafeţe şi adâncimi mici. Multe dintre ele sunt resturi ale unor vechi mlaştini. În împrejurimile comunei Satchinez se pot întîlni o serie de specii ornitologice rare. Există şi două lacuri cu apă caldă de peste 20º C la Rădmăneşti şi Forocici.
            Date istorice: Timişoara a beneficiat de introducerea ultimelor descoperiri ale ştiinţei epocii. Telegraful a fost introdus în 1854, calea ferată în 1856, iluminatul cu gaz în 1857, tramvaiul cu cai în 1859 şi telefonul în 1881. Construirea centralei electrice în 1884 a făcut din Timişoara primul oraş din Europa iluminat stradal şi în 1899 au fost introduse tramvaiele electrice.
            După Primul Război Mondial şi unirea cu Regatul României (1918), urmează o perioadă prosperă în care se înfiinţează primele instituţii de învăţământ superior şi creşte numărul instituţiilor culturale. Această evoluţie pozitivă este însa întreruptă brutal de cel de-al al Doilea Război Mondial.
            Istoria contemporana este semnată de Timişoara în decembrie 1989 când timişorenii, nemaisuportând opresiunile şi privaţiunile regimului comunist au aprins scânteia revoluţiei din România. Timişoara devine astfel un simbol al curajului şi sacrificiului uman primind titulatura de „oraş martir al revoluţiei“.

Unitatile de cazare din judetul Timis repartizate pe orase: