Situare: Judeţul Sălaj este aşezat în partea de nord-vest a României şi se suprapune pe cea mai mare parte a zonei de legătură dintre Carpaţii Orientali şi Munţii Apuseni, cunoscută sub denumirea de Platforma Someşană.
            Vecini: Satu Mare, Maramureş, Cluj şi Bihor.
            Suprafaţa: 3.864 kmp.
            Populaţia: 248.000 loc.
            Densitatea: 64,2 loc./kmp.
            Reşedinţa: Zalău (63.000 loc.).
           Organizarea administrativ-teritorială: 1 municipiu (Zalău), 3 oraşe (Şimleul Silvaniei, Jibou şi Cehu Silvaniei) şi 56 de comune.
            Relieful: Sub aspect geografic, general, Sălajul este un judeţ de deal. Munţii ocupă un spaţiu restrâns în partea de sud-vest, fiind reprezentaţi prin cele doua apofize nordice ale Munţilor Apuseni: munţii Meseşului şi ai Plopişului. Luncile largi ale Someşului, Crasnei şi Barcăului reprezintă singurele zone mai joase şi mai netede de relief, foarte solicitate atât pentru aşezări şi căi de comunicaţie, cât şi pentru diverse categorii de culturi.
           Hidrografia: Cele mai importante cursuri de apă sunt: Someşul în partea de nord-est a judeţului, Crasna, al cărui curs superior drenează regiunea de NV şi Barcău, care udă zona de vest şi sud-vest. Lacurile naturale sunt foarte puţine, cel mai important fiind lacul de luncă Balta Cehei, iar izvoarele cu ape minerale sunt prezente în perimetrul localităţii Jibou.
          Date istorice: Din atestările documentare ale aşezărilor de la nivelul comunei sunt cuprinse în intervalul dintre secolele al XIII-lea şi al XIV-lea, descoperirile arheologice au pus în lumină urmele locuirii pe aceste teritorii cu mult timp înaintea acestor datări, dovada acestei susţineri stând şi în tezaurul descoperit la Sâg, tezaur ce datează din epoca bronzului. Din punct de vedere al atestărilor documentare, Sâg-ul este aşezarea cu cea mai veche atestare documentară, fiind menţionat sub denumirea de Terra Szek în anul 1257. Celelalte localităţi sunt menţionate ceva mai târziu, Tusa din 1341, Sârbi din 1481, Mal din 1454 şi Fizeş din 1341. Zona era cunoscută ca una populată de români, mărturie sunt bisericile vechi ortodoxe încă existente şi dovezile rămase în urma celor care din diferite cauze s-au distrus de-a lungul timpului. Zona era una tipic aşezărilor ardeleneşti şi a făcut parte din partea de nord-vest a Ardealului perioadei Austro-Ungare.
            După unirea Ardealului cu România în 1918 făcea parte din judeţul Sălaj, plasa Crasna şi era un singur boier maghiar (Şandor) care ocupa terenuri în comună. În timpul celui de-al doilea război mondial a intrat sub ocupaţia Ungariei odată cu o mare parte din Ardeal până când a fost eliberată în 1944.

Unitatile de cazare din judetul Salaj repartizate pe orase: