Situare: În partea sud-estică a României, în centrul Câmpiei Române, la 40 de kilometri nord de Dunăre, înglobând în interiorul său Bucureşti, capitala ţării.
            Vecini : Prahova, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu şi Dâmboviţa.
            Suprafaţa: 1.583 kmp.
            Populaţia: 303.000 loc.
            Densitatea: 191, 4 loc./kmp.
            Reşedinţa: Buftea (21.000 loc.).
          Organizarea administrativ-teritorială: 7 oraşe (Buftea, Pantelimon, Chitila, Otopeni, Voluntari, Bragadiru, Popeşti-Leordeni) şi 35 de comune.
            Relieful: Judeţul este situat în exclusivitate în zona de câmpie, cu o altitudine între 50 şi 120 m, aparţinând (integral sau parţial) subunităţilor Câmpiei Vlăsiei (porţiuni din câmpiile Snagovului, Moviliţei, Câlnăului, precum şi Câmpia Bucureştiului în întregime) în cadrul căreia se evidenţiază interfluviile largi (48 km), presărate cu crovuri, movile şi lacuri.
          Hidrografie: Zona, în trecut, era acoperită de foarte cunoscutul Codru Vlăsiei, devenit Câmpia Vlăsiei, care este străbătută acum de râurile Ialomiţa, Argeş, Sabar şi Dâmboviţa. De asemenea există şi o serie de râuri mai mici care îşi au obârşia pe teritoriul judeţului Ilfov (Pasărea, Mostiştea, Ilfov, Câlnău, Cociovaliştea, Slotea, Cocioc, Vlăsia etc.). Reţeaua hidrografică are o densitate de 0.2-0.3 km/km2, multe din râurile mici având un curs semi-permanent, secând în timpul verilor secetoase. Lacurile naturale şi antropice sunt concentrate, cu precădere în partea de N, de V, si de E a judeţului. Cele mai importante lacuri sunt: Snagov (575 ha), Căldăruşani (2,24 km2), Buftea (307 ha), Buciumeni (60 ha), Mogoşoaia (92 ha), Pantelimon (313 ha), Cernica (360 ha). Suprafaţa ocupată de ape este de 5479 ha în 2001 fată de 6515 în anul 1996.

            Bucureşti

          Situare: În sud-estul României, în Câmpia Vlăsiei (centrul Câmpiei Române), pe râurile Dâmboviţa şi Colentina. Bucureşti este capitala ţării, cel mai mare oraş şi principalul centru politic, administrativ, economic, financiar, bancar, educaţional, ştiinţific şi cultural din România.
            Coordonate geografice: 44°17’ – 44°46’ latitudine nordică şi 25°52’ – 26°27’ longitudine vestică.
            Vecini: Ilfov.
            Suprafaţa: 228 kmp.(în creştere de la an la an)
            Populaţia: 1.925.000 loc.
            Densitatea: 8443 loc./kmp.
            Organizarea administrativ-teritorială: 6 sectoare.
           Descriere: Oraşul a crescut rapid, suprafaţa dublându-se după al doilea război mondial. A apărut de timpuriu pe malul stâng al râului Dâmboviţa. În anul 1860 acest sătuleţ a fost înlocuit de o capitală elegantă cu arhitectura de inspiraţie franceză, din acest motiv fiind cunoscut drept Parisul din Balcani.
Comuniştii plănuiau extinderea marilor bulevarde începute în secolul al 19-lea. De asemenea, au proiectat parcuri şi au înălţat construcţii masive - multe dintre ele cu pronunţat stil sovietic - ca de exemplu sediile partidului comunist şi clădirile gigantice care găzduiau lucrările guvernului. După al doilea război mondial s-au construit blocuri mari cu apartamente de tip utilitar fără nici un aspect distinctiv. Un număr de biserici istorice şi sinagogi au fost dărâmate, din ordinul preşedintelui dictator al României Nicolae Ceauşescu, pentru a-şi putea pune în aplicare planurile lui de construcţie.
            Prima instituţie de învăţământ superior a fost deschisă în 1694 (Academia Sfântul Sava). Bucureşti are o universitate fondată în anul 1861 care se află lângă Academia de Ştiinţe, Librăria de Stat şi Teatrul Naţional. Azi există peste 21 de instituţii de învăţământ superior în capitala cu aproape 100.000 de studenţi. Patriarhia bisericii ortodoxe, Academia Română, două biblioteci naţionale, 40 de muzee, 230 de biserici (unele dintre ele, în stil ortodox, datând din secolul al XIX-lea), Opera, Opereta, alte 20 de teatre. Palatul Parlamentului, care a fost construit din ordinul dictatorului Ceauşescu între 1984 şi 1989, este a doua clădire din lume ca mărime cu cei 265.000 mp ai ei după Pentagon (care are o suprafaţă de 604.000 mp). Din mulţimea de galerii de artă şi muzee este de remarcat Muzeul Satului care a adunat laolaltă arhitectura tradiţională rurală din toată ţară. Oraşul Bucureşti are multe lacuri, parcuri şi spatii deschise, stadioane pentru evenimente sportive.
            Istorie: Oraşul a fost pentru prima dată menţionat în 1495 ca reşedinţă a domnitorului Ţării Româneşti, Vlad Ţepeş. Dar aşezarea are o istorie mult mai veche, mergând până în secolul al XIV-lea. Denumirea oraşului Bucureşti a fost dată de un ţăran numit Bucur, dar nu există nici o atestare documentară până la sfârşitul Evului Mediu. Atacurile turcilor şi tătarilor, înaintea secolului al 17-lea, au oprit dezvoltarea oraşului. Oraşul a devenit capitala Valahiei în anul 1698 şi s-a dezvoltat în perioada de pace din secolul al 18-lea. Populaţia oraşului în anul 1800 se ridică la 50.000. De la 122,000 (1859) de locuitori s-a ajuns la 639,000 (1930) şi 1,452,000 (1966). În anul 1862, Bucureşti devine capitala României. Continuă să se dezvolte ajutat de apropierea lui de rafinăriile de petrol, şi este unul din primele oraşe luminate cu gaz.
Luptele grele date în Piaţa Palatului, în timpul revoluţiei, pentru înlăturarea regimului Ceauşescu, au provocat pagube materiale, deteriorând Palatul Regal.

Unitatile de cazare din judetul Ilfov repartizate pe orase: