Situare: Situat în partea de nord-est a României, Judeţul Iaşi este mărginit la vest de râul Moldova şi la est de râul Prut (care constituie şi graniţa cu Republica Moldova).
            Vecini: Botoşani, Republica Moldova, Vaslui, Neamţ şi Suceava.
            Suprafaţa: 5.476 kmp.
            Populaţia: 814.000 loc. (locul III pe ţară).
            Densitatea: 148,6 loc./kmp.
            Reşedinţa: Iaşi (340.000 loc.) – locul II după municipiul Bucureşti în 2003.
           Organizarea administrativ-teritorială: 2 municipii (Iaşi şi Paşcani), 3 oraşe (Târgu Frumos, Hârlău şi Podu Iloaiei) şi 94 de comune.
           Relieful: Relieful judeţului este deluros. Partea centrală şi nord-estică este dominată de dealuri şi podişuri inter-riverane joase, udate de râurile Bahlui şi Jijia, având versanţi afectaţi de alunecări de teren şi lunci inundabile. Partea de vest cuprinde culmi deluroase şi platouri înalte (de peste 400 m), având şi zone reprezentate de luncile râurilor Siret şi Moldova. Partea de sud are un relief înalt şi masiv (350 – 450 m), străbătut de afluenţii râurilor Bârlad şi Vaslui şi făcând parte integrantă a Podişului Bârladului.
           Reţeaua hidrografică: Reţeaua hidrografică este formată din râuri cu dimensiuni variabile şi iazuri rezultate din lucrările hidroameliorative efectuate pentru evitarea inundaţiilor şi pentru stocarea excesului de apă necesară în perioadele secetoase. Râurile mai importante sunt Prutul, Bahlui şi Jijia.
            Bogăţii: Resursele naturale ale judeţului sunt de interes local ( nisipuri, pietrişuri, argile, ape minerale etc.). Vegetaţia naturală, specifică silvo – stepei, iar cea silvică reprezentată de păduri de foioase. Fauna include specii de interes cinegetic: capra roşie, mistreţul, lupul, vulpea, iepurele, păsări de penaj ş.a. Bogăţia solului este dată de existenţa a peste 381 mii ha teren agricol, din care: 66,4% teren arabil; 28,2% păşuni şi fîneţe; 5,4 % vii şi livezi; pădurile şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră însumează peste 98 mii ha, iar apele şi bălţile, peste 12 mii ha (în anul 2004).
            Date istorice: „Ţinutul Iaşi”, menţionat astfel la 1716 în scrierile lui Dimitrie Cantemir, a cunoscut o istorie cu perioade zbuciumate şi epoci de o reală strălucire, despre care numeroase cronici, vestigii şi monumente, depun mărturie. Dovezi ale existenţei şi evoluţiei sale istorice se desprind din descoperirile arheologice de la Cucuteni, care în mil. III – II înainte de Hristos au format aici una din cele mai strălucite culturi neolitice din Europa.
            Din evul mediu, localităţile Iaşi, Hîrlău şi Târgu Frumos erau renumite pentru curţile domneşti construite din piatră, iar începând din sec. XVI, Iaşi devine cetatea de scaun a domnilor Moldovei.
            La Iaşi a consfinţit Mihai Viteazul la 1600 unirea celor trei ţări româneşti, Iaşul a dat semnalul Revoluţiei Române de la 1848 şi tot la Iaşi a fost ales la 5 ianuarie 1859 Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei, preludiu al marelui act istoric de unire a principatelor.

Unitatile de cazare din judetul Iasi repartizate pe orase: