Situare: Judetul Hunedoara este situat in vestul Romaniei, în partea central-vestică a Transilvaniei, din Carpaţii Apuseni până în cei Meridionali, suprafaţa dintre ei aparţinând râului Mureş.
            Vecini: Arad, Alba, Vâlcea, Gorj, Caraş-Severin şi Timiş.
            Suprafaţa: 7.016 kmp.
            Populaţia: 487.000 loc.
            Densitatea: 69,4 loc./kmp.
            Reşedinţa: Deva (69.000 loc.)
          Organizarea administrativ-teritorială: 7 municipii (Deva, Hunedoara, Petroşani, Lupeni, Vulcan, Orăştie şi Brad), 7 oraşe (Aninoasa, Călan, Geoagiu, Haţeg, Petrila, Simeria şi Uricani) şi 55 de comune.
            Relieful: Forma de relief predominantă este muntoasă, Masivul Retezat având înălţimi de 2.500 m. Bogăţiile solului şi subsolului constau în cărbune (huilă), minereuri neferoase (cupru şi aur), ape minerale, păduri de fag şi pin. Între masivele din sud ale munţilor Retezat, Parâng şi Şureanu şi cele din nord ale munţilor Poiana Ruscă şi Apuseni (Metalici), se găsesc depresiuni cu şesuri şi terase înalte, iar de-a lungul Mureşului se află o zonă depresionară mai largă. Încadrate de masive muntoase, se găsesc două depresiuni: cea înaltă, deluroasă a Petroşanilor (pe Valea Jiului), şi cea joasă a Haţegului.
            Hidrografie: Râurile principale au peste 500 km lungime şi pe întreaga suprafaţă a judeţului se găsesc peste 80 de lacuri glaciare. Judeţul este străbătut de râul Mureş şi principalii săi afluenţi. Streiul cu Râul Mare şi Cerna, precum şi cursurile superioare ale Jiului şi Crişului Alb, lacurile de origine glaciară : Bucura, Zănoaga, tăul Porţii, Slăveiul, Gălcescu, Zăvoaiele, Iezerul Mare.
            Date istorice: Istoria acestei regiuni este extrem de bogată în evenimente, din paleoliticul mijlociu, existând dovezi ale aşezărilor umane din a doua etapă a Epocii Fierului purtând amprenta civilizaţiei geto-dacice şi apoi a civilizaţiei daco-romane ca şi a unirii în primul mileniu a organizărilor prestatale de la Ştrei, Dobra şi Hunedoara.
            În secolul al XIII-lea, Hunedoara devine auto-guvernantă. În următoarele secole au fost scrise importante pagini de istorie: bătălia împotriva otomanilor condusă de Iancu de Hunedoara (in secolul al XV-lea), răscoala iobagilor condusa de Horia, Cloşca şi Crişan (1784), participarea la evenimentele revoluţiei din 1848-1849 sub conducerea lui Avram Iancu, participarea masivă la crearea Statului Naţional Roman (1 Decembrie 1918) şi participarea la cele două războaie mondiale. Teritoriul judeţului Hunedoara este un adevărat loc sacru al istoriei româneşti.
            Pe teritoriul judeţului s-a aflat capitala statului Dacia, condus de Burebista şi Decebal, Cetatea Sarmizegetusa (în Munţii Orastiei) şi Ulpia Traiana Sarmizegetusa (in Ţara Haţegului), romanii stabilindu-şi aici capitala provinciei după cucerirea Daciei. Nicolae Olahus (secolul al XV-lea), Matei Corvin, Ioan Budai Deleanu, Aurel Vlaicu, Ovidiu Densuşianu, Silviu Dragomir sunt câteva din personalităţile care s-au născut în acest judeţ. Toate vestigiile istorice de pe întreg teritoriul judeţului sporesc potenţialul turistic al judeţului, aflat în continuă dezvoltare.
            Capacitate turistică: Baza materială de care dispune turismul din judeţul Hunedoara este reprezentată de 20 hoteluri, 7 hanuri, 12 cabane, 17 vile turistice şi 7 tabere de elevi.

Unitatile de cazare din judetul Hunedoara repartizate pe orase: