Situare: Judeţul se află în sud-estul României, la o distanţă de 229 km de Bucureşti, la 492 km de Constanţa, la 444 km de Oradea, la 346 km de Târgu Mureş, la 333 km de Timişoara. Fluviul Dunărea străbate partea de sud a judeţului pe o distanţă de 150 km, formând totodată graniţa cu Bulgaria.
            Vecini: Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Olt şi Bulgaria.
            Suprafaţa: 7.414 kmp. (locul VII)
            Populaţia: 749.000 loc.
            Densitatea: 101,0 loc./kmp.
            Reşedinţa: Craiova (308.000 loc.)
         Organizarea administrativ-teritorială: 3 municipii (Craiova, Calafat şi Băileşti), 4 oraşe (Segarcea, Filiaşi, Bechet şi Dăbuleni) şi 104 comune.
         Relieful: Relieful este dominat de Câmpia Română, dar există şi zone deluroase în nord. După aspectul general predominant al reliefului, Doljul poate fi considerat un judeţ de câmpie, iar după agentul principal care a generat formele de relief de pe cea mai mare parte a teritoriului său se încadrează perfect în categoria judeţelor dunărene.
            Reţeaua hidrografică: Este reprezentată de Dunăre, care curge între Cetate şi Dăbuleni, de Jiu, care străbate judeţul de la Filiaşi la Zăval pe o distanţă de 154 km şi de lacuri şi iazuri (Lacul Bistreţ, Fântâna Banului, Maglaviţ, Golenţi, Ciuperceni). Dintre elementele majore ale cadrului natural european, fluviul Dunărea si lanţul muntos carpato-balcanic pot fi luate ca repere în determinarea poziţiei geografice a judeţului Dolj. După aproximativ 100 km de la ieşirea din defileul ’’Porţile de Fier’’, Dunărea curge prin partea de sud-vest şi sud a judeţului, pe o distanţă de aproape 150 km.
            Date istorice: Doljul face parte dintre judeţele de veche tradiţie din Ţara Românească, a cărui existenţă - aşa cum o arată şi numele - a fost legată de un râu - de Jiu - sau mai precis de valea acestuia, adevărată axă geografică pe care se află reşedinţa şi către care converg toate căile de legătură din cuprinsul lui. În decursul timpului, viaţa spirituală bogată şi complexa a locuitorilor din judeţ a fost ilustrată concis şi expresiv prin formele materiale şi valorile spirituale pe care aceştia le-au creat. De la vasele şi ornamentele aparţinând culturii Cucuteni care s-a dezvoltat în paleolitic, şi "tezaurul princiar" traco-get descoperit la Craiova şi numeroasele descoperiri arheologice daco-romane, şi până la impresionantele biserici şi case construite în timpul Evului Mediu şi la realizările timpului modern, locuitorii judeţului Dolj şi-au adus contribuţia la progresul lumii civilizate. Vestigiile unei istorii dramatice atestă evoluţia umană de-a lungul a două milenii pe aceste meleaguri.

Unitatile de cazare din judetul Dolj repartizate pe orase: