Situare: Judeţul Covasna este situat în colţul de sud-est al Transilvaniei, în curbura Carpaţilor, denumirea lui istorică fiind Judeţul Trei Scaune.
           Vecini: Bacău, Vrancea, Buzău, Braşov şi Harghita.
            Suprafaţa: 3.705 kmp.
            Populaţia: 233.000 loc.
            Densitatea: 62,9 loc./kmp.
            Reşedinţa: Sfântu Gheorghe (69.000 loc.).
           Organizarea administrativ-teritorială: 2 municipii (Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc), 3 oraşe (Covasna, Baraolt şi Întorsura Buzăului) şi 39 de comune.
           Relieful: Din punct de vedere altimetric, teritoriul judeţului Covasna este cuprins între înălţimile absolute de 468 m (baza de eroziune a pârâului Baraolt la Augustin) şi 1777 m (Vârful Lăcăuţi din Munţii Breţcului) şi este străbătut de apele Oltului şi ale Râului Negru, care scaldă şi bazinul Târgu Secuiesc, mărginit de Munţii Nemira şi Munţii Breţcului la est şi Munţii Întorsurii la sud, iar la vest de şirul Munţilor Bodoc. Beneficiind de un relief variat, de la forma de câmpie brăzdată de râuri şi punctată de lacuri, la dealuri submontane şi bucurându-se de vecinătatea munţilor, judeţul Covasna, încântă ochiul şi sufletul prin frumuseţea neasemuită a peisajului în care verdele puternic al coniferelor domină ca un brâu înconjurător, înălţimile munţilor ce parcă îmbrăţişează aceste plaiuri transilvane
            Hidrografia: Este alcătuită din Oltul cu afluenţii săi dintre care cel mai important este Râul Negru precum şi râurile tributare bazinului Buzău (Bâsca Mare, Bâsca Mică). Lacurile sunt puţine şi sunt utilizate ca heleşteie şi pentru agrement: lacurile de la Reci şi lacul Pădureni. Datorită situării în aureola mofetică a Carpaţilor sunt prezente o serie de izvoare minerale care sunt utilizate în cure balneare în staţiunile: Covasna (peste 1000 de izvoare), Bodoc, Biborţeni, Bixad, Malnaş, Vâlcele.
            Date istorice: La începutul celei de a doua epoci a fierului se formează pe teritoriul Daciei uniuni tribale în care este cuprinsă şi populaţia geto - dacică de pe meleagurile Judeţului Covasna. Pe baza săpăturilor executate în judeţ s-a constatat că populaţia geto-dacică a trăit în aşezări deschise, neîntărite situate pe terasele râurilor (Sf. Gheorghe, Moacşa, Cernat, Malnaş, etc.). La Ghelinţa şi Surcea au ieşit la iveală numeroase podoabe de aur dacice. În epoca cuceririi romane, pentru apărarea pasurilor şi trecătorilor au fost construite castre la Olteni, Breţcu, Comandău şi la Boroşneu Mare. Epoca stăpânirii romane este atestată, în afară de aceste castre şi de aşezări civile. Retragerea armatei romane şi a aparatului de stat nu a afectat continuitatea vieţii pe aceste teritorii, cea mai mare parte a populaţiei a rămas pe loc acomodându-se noilor condiţii de viaţă. Începând cu secolul al XVI-lea, în aceste ţinuturi, se intensifică relaţiile comerciale favorizate şi de faptul că pe aici treceau drumurile comerciale care legau Transilvania cu Moldova şi Ţara Românească.
            Secolele XVII - XVIII se caracterizează prin intensificarea contradicţiilor de clasă, prin lupta continuă dintre nobilime şi iobăgimea exploatată. Cea mai amplă răscoală a populaţiei locale a avut loc în anul 1785. Luptele sociale şi naţionale din secolul al XIX-lea au culminat cu revoluţia burghezo-democratică de la 1848. La începutul secolului al XIX-lea pe teritoriul judeţului Covasna existau 4 oraşe, Breţcu şi Ilieni care aveau un caracter rural, Sfîntu Gheorghe şi Târgu Secuiesc cu un mai pronunţat caracter orăşenesc.

Unitatile de cazare din judetul Covasna repartizate pe orase: