Situare: Braşov este un judeţ din România aflat în sud-estul Transilvaniei, care include regiunile istorice Ţara Bârsei şi Ţara Făgăraşului. Judeţul Braşov este intersectat de paralela 46º latitudine nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de 25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
            Vecini: Harghita, Covasna, Buzău, Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Sibiu şi Mureş.
            Suprafaţa: 5.363 kmp.
            Populaţia: 596.000 loc.
            Densitatea: 111,2 loc/kmp.
            Reşedinţa: Braşov (284.000 loc.).
          Organizarea administrativ-teritorială: 4 municipii (Braşov, Făgăraş, Săcele, Codlea), 6 oraşe (Predeal, Zărneşti, Râşnov, Victoria, Rupea, Ghimbav) şi 48 de comune.
            Relieful: Sub aspect fizico-geografic, judeţul Braşov se află la joncţiunea a trei mari unităţi naturale: Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi Podişul Transilvaniei, de unde rezultă o pronunţată complexitate şi diversitate în trăsăturile geologice şi geomorfologice, reflectată în climă, ape, soluri, vegetaţie şi faună. Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate lacurile glaciale Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre marginea de sud a platoului transilvănean. În total, relieful muntos ocupă circa 40% din suprafaţa judeţului, iar cel depresionar şi deluros circa 60%. Juxtapunerea masivelor muntoase şi şesurile depresionare ale Făgăraşului şi Braşovului creează contraste altimetrice, scoţând şi mai mult în relief aceste masive, afirmându-se spectaculos în liniile peisajului geografic. Diferenţa maximă de nivel (2144m) se înregistrează în extremitatea sud-vestică a judeţului (2544m în vârful Moldoveanu şi 400m în talvegul Oltului, la ieşirea din judeţ).
            Hidrografia: Cel mai important râu este Oltul, care străbate judeţul pe o distanţă de 210 km. Pe parcurs primeşte: Baraoltul, Vârghişul, Aita, Homorodul Vechi, Valea Mare, Râul Negru, Timişul, Bârsa, Ghimbăşelul, Şinca, Sâmbăta, Vulcăniţa, Sebeşul, Berivoiul, Breaza, Viştea şi Rodbavul. În categoria apelor stătătoare se înscriu lacurile glaciare din Munţii Făgăraş (Urlea, Podragul) şi cele antropice pentru alimentarea cu apă potabilă a localităţilor.
          Capacitate turistică: În ansamblul mişcării turistice din România, judeţul Braşov ocupă locul II (după judeţul Constanţa), constituind cea mai importantă şi frecventată zonă sub aspectul turismului cu caracter montan, concentrând totodată o mare diversitate de obiective turistice. Judeţul Braşov dispune de 452 unităţi de cazare turistică din care 55 hoteluri, 10 moteluri, 46 vile, 14 cabane, 129 pensiuni turistice urbane, 181 pensiuni turistice rurale. Capacitatea de cazare turistică era de 12.401 locuri.

Unitatile de cazare din judetul Brasov repartizate pe orase: