Situare: Judeţul Botoşani este situat în colţul de nord-est al ţării, la graniţa cu Ucraina şi Republica Moldova, aici aflându-se cel mai nordic punct din ţară în comuna Horodiştea (48° 15’ lat.N).
          Vecini: Ucraina, Rep.Moldova, Iasi si Suceava.
          Suprafaţă: 4.986 kmp.
          Populaţie: 453.000 loc.
          Densitate: 90,9 loc./kmp.
          Reşedinţa: Botoşani (116.000 loc.)
          Organizare administrativ-teritorială: 2 municipii (Botoşani, Dorohoi), 3 oraşe (Săveni, Darabani, Flămânzi, Bucecea şi Ştefăneşti) şi 70 de comune.
           Relieful: Situat in extremitatea nord-estică a ţării, într-o zona în care se îngemănează cu câmpia pe care altădată se întindeau numeroase şi bătrâne păduri. Judeţul este, de asemenea, cunoscut pentru parcurile şi pădurile sale, în special în jurul municipiului Botoşani. Există păduri in apropierea oraşului iar în zona localităţii Tudora se află o rezervaţie de arbori de tisa. Cu toate acestea, numai 11‚5 % din teritoriul său este acoperit cu păduri si vegetaţie forestieră.
          Reţea hidrografică: Există o reţea destul de densă de ape. Lacurile si apele curgătoare cuprind 138‚3 kmp din judeţul Botoşani ( 2‚8 % ). Principalele ape curgătoare sunt : Prutul, Siretul, Jijia, Başeu, iar cele mai mari iazuri sunt cele de la Negreni şi Suliţa cunoscute si ca importante centre piscicole. Cea mai mare acumulare de ape se află pe râul Prut, la graniţa cu Republica Moldova - lacul de acumulare de la Stânca, comuna Ştefăneşti, cu o capacitate de 1,4 miliarde metri cub şi o suprafaţă ocupată de 5900 ha ( la nivel normal). Această acoperire de ape situează judeţul Botoşani pe locul al 16-lea între judeţele României ca proporţie de apă faţă de uscat.
            Date istorice: Judetul Botoşani a cunoscut o locuire continuă încă din perioada paleoliticului (Ripiceni, Mitoc, Manoleasa) si neoliticului (Truşeşti, Corlăţeni, Drăguşeni), cu elemente aparţinând culturii Cucuteni, una dintre cele mai strălucite culturi neolitice de pe întregul cuprins al continentului nostru. Sub raportul dovezilor continuităţii de locuire, teritoriul judeţului Botoşani se constituie într-un veritabil şi uriaş muzeu în aer liber.
            Prima menţiune documentară despre acest spaţiu istorico-geografic apare într-un izvor românesc ce datează din 06 oct. 1407, referitor la Târgul Dorohoi. Vechile cronici ale Moldovei amintesc despre mai multe bătalii pe care domnitorii ca Ştefan cel Mare (împotriva tătarilor la Ştefăneşti, a turcilor la Cismea), Petru Rares, Mihai Viteazul (la Verbia, în acţiunea de centralizare politică a celor trei ţări româneşti) şi Dimitrie Cantemir le-au purtat pe aceste meleaguri pentru apărarea independenţei ţării. Pe acelaşi perimetru se înscriu şi pagini din istoria luptelor sociale ale românilor (1888-Corni şi Dumbrăveni şi 1907-Flămânzi).

Unitatile de cazare din judetul Botosani repartizate pe orase: